Funeriu, despre raportul ce îl vizează: O nouă calomnie din seria „Funeriu n-are bacalaureatul”

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a comentat pe blogul personal raportul în urma căruia Guvernul va sesiza DNA în ceea ce îl privește, afirmând că este vorba despre „O nouă calomnie din seria «Funeriu n-are bacalaureatul»” și că va răspunde celor „îndrituiți să investigheze” acuzațiile.

„Este vorba despre o acuzație a Guvernului, subliniez, a Guvernului, împotriva mea și a ministrului Vreme. Subiectul este prelungirea unor contracte de licențe pentru computerele din școli, contracte începute între 2000 și 2004. Am vegheat să nu se producă ilegalități la Ministerul Educației pe perioada mandatului meu”, afirmă Funeriu, în postare.

Fostul ministru al Educației ține să sublinieze, de asemenea, că „au fost multe plângeri” împotriva lui ca ministru, însă „niciuna dintre ele dovedită adevărată, multe dintre ele dovedindu-se a fi calomnii”.

Referitor la „acuzațiile aduse de Guvern”, Funeriu spune că va răspunde „celor îndrituiți să investigheze aceste acuzații”.

„Vreau să se aplice legea ca oricărui cetățean al țării”, conchide Funeriu.

Guvernul va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foștilor miniștri Daniel Funeriu și Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziția de soft educațional, în baza căreia ar fi efectuat plăți de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste prețul real.

Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației în legatură cu închirierea de licențe educaționale.

Acțiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

În document se arată totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informațională pentru efectuarea achziției a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme și de fostul ministru al Educației Daniel Funeriu și aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc.

Prin nota aprobată de Boc s-au consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului și s-a creat aparența de legalitate a contractului de achiziționare, acuză inspectorii guvernamentali.

Potrivit constatărilor, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost împuternicit de Guvern să încheie un acord-cadru multianual, pe perioada 2009-2012, pentru achiziția dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare, pentru 29 de instituții și autorități publice. Pentru Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a fost prevăzut un număr total de 5.294 licențe.

Împuternicirea a fost acordată în baza HG 460/2009, în care nu au fost însă prevăzute norme referitoare la închirierea licențelor destinate unităților și instituțiilor de învățământ.

În septembrie 2009, Ministerul Comunicațiilor a încheiat cu D-con.net AG, lider al asocierii formate din D- con.net AG, D-con.net Gmbh, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG și Dim Soft S.R.L., un contract având ca obiect închirierea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft, pentru instituțiile publice beneficiare.

Pentru Ministerul Educației expirase, în noiembrie 2009, dreptul de utilizare a produselor software destinate unităților de învățământ, iar din luna decembrie produsele software Microsoft au fost utilizate în cadrul unităților de învățământ fără a exista un temei legal sau contractual.

Reprezentanții Microsoft Ireland Operations Limited au transmis către miniștrii Vreme și Funeriu faptul că ordinul de licențiere a expirat și că se impune încheierea unui nou acord pentru licențele Microsoft folosite în sistemul educațional public. De asemenea, aceștia au notificat faptul că, în situația în care nu se încheie un nou acord, trebuie să înceteze utilizarea produselor software Microsoft pe toate computerele înscrise în ordinul de licențiere.

„Împuternicirea acordată Ministerului Comunicațiilor de către Guvern prin HG 460/2009 a fost limitată la închirierea licențelor pentru produsele software Microsoft utilizate în instituțiile publice. Pentru închirierea licențelor educaționale era necesară extinderea împuternicirii, printr-un act normativ cu aceeași forță juridică, respectiv printr-o hotărâre a Guvernului. Pentru a crea aparența că extinderea împuternicirii de a închiria licențele educaționale se poate realiza fără emiterea unui act normativ, ministrul Educației, Daniel Funeriu, și ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme, au semnat nota comună privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli, în care s-a consemnat că acordul-cadru încheiat în baza HG 460/2009 permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licențe pentru școli. Această afirmație este necorespunzătoare adevărului întrucât dispozițiile HG 460/2009 nu au reglementat închirierea licențelor educaționale, ci numai a celor necesare unui număr de 29 instituții publice”, afirmă inspectorii.

Nota comună a fost aprobată de fostul prim- ministru Emil Boc și a constituit temeiul încheierii de către Ministerul Comunicațiilor cu D- con.net, lider de asociere, a contractului pentru livrarea unui număr de 179.259 licențe pentru pachete de tip ProDesktop și 6.828 licențe pentru sisteme de operare Windows Server. Cantitățile de licențe au fost stabilite în baza adresei Ministerului Educației semnată de Funeriu.

Prețul total pentru închirierea licențelor, în perioada august 2011 -decembrie 2012, a fost de 13,9 milioane euro, după aplicarea unui discount motivat de faptul că licențele sunt folosite exclusiv în sistemul educațional. Prețul unitar (după aplicarea discountului) a fost de 53,73 euro/licență/an pentru licențele ProDesktop și 73,01 euro/licență/an pentru licențele Windows Server.

Din valoarea totală a contractului, Ministerul Comunicațiilor a efectuat plăți în sumă totală de 8,8 milioane euro, iar o altă plată de 5 miliaone euro trebuie efectuată, conform contractului, în perioada 24 – 30 iunie 2013.

Inspectorii mai arată că, urmare a modului defectuos de stabilire a necesarului de licențe educaționale, în contract s-a prevăzut închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 179.259 pachete de tip ProDesktop și 6.828 sisteme de operare Windows Server, deși numărul de stații de lucru pe care puteau fi instalate aceste produse software era mult mai mic, respectiv 107.779.

Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opțiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licențelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licențe închiriate decât numărul de licențe utilizabile în educație. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieșit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

Diferența de plată între prețul aferent numărului de licențe educaționale și prețul aferent licențelor educaționale efectiv utilizabile în unitățile de învățământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.